Zilele de iarnă sunt tot mai greu de suportat. Frigul este pătrunzător, lacurile îngheţate iar râurile mult prea egoiste nu doresc, parcă, să renunţe la peştii mult prea puţini sau mult prea şireţi pentru noi cei care suferim din greu, pe vânt şi ploaie. Adevăraţi brigadieri într-ale pescuitului neclintiţi, indiferent de vitregimea naturii ne vedem, rareori, puşi în situaţia de a ne declara înfrânţi însă niciodată învinşi în lupta cu vieţuitoarele şirete ale meandrelor sau ale iazurilor misterioase.

            În timpul acestor zile hibernale când ne refacem puterile pentru noi şi noi ofensive nu ne rămân multe de făcut decât fie să ne gândim la zile mai bune dar şi la zile mai rele, fie să ne pregătim „arsenalul" pentru a fi mereu gata de acţiune. Cu prea mult timp la deispoziţie, amintirile sunt mereu benefice pentru a putea realiza progresele realizate peste ani.

Primele mele încercări de a pescui cu feederul se soldau, negreşit, cu încâlcituri dintre cele mai elaborate. Zi de zi, „verde" fiind în ale pescuitului la feeder, mă confruntam cu lipsa unor modele de monturi. Desigur, cele mai la îndemână modele, pentru mine, erau cele de pescuit la grund. Aşadar înlocuiam, pur şi simplu plumbul cu coşuleţul. În timp lucrurile au evoluat, feederele au devenit tot mai multe şi mai diversificate.

Nici monturile nu fac notă discordantă, ele sunt parcă realizate pentru fiecare peşte în parte şi pentru fiecare apă. Nu pot uita nici azi greutăţile întâmpinate în găsirea unei monturi de feeder pretabilă anumitor condiţii, iar lipsa unei baze ducea adesea la frustrări şi partide de pescuit ratate.

Timpurile se schimbă iar prin acest articol doresc să familiarizez pescarii, indiferent de experienţa acumulată, cu câteva tipuri de monturi, de la cele mai simple, la cele mai complexe. Înainte de a începe trebuie să menţionez că am ales să folosesc un fir textil şi un fir foarte gros din motive obiective, lesne de înţeles, mai exact pentru a fi cât mai vizibile în poze. Alături de pozele cu monturi vă voi mai prezenta şi câte un exemplu de peşti prinşi folosind monturile de mai jos.

Voi începe aşadar cu cea mai simplă dintre toate liniile şi anume aşa-numita „running rig". Linia este de o simplitate şi de o eficienţă nemărginită. Este foarte simplu de realizat: pe firul principal se introduce feederul, urmat apoi de o biluţă de cauciuc culisantă. Legătura dintre firul principal şi forfac este realizată printr-un antirăsucitor. Pentru un plus de rezistenţă şi pentru a reduce şi mai mult posibilitatea încâlcirilor, recomand ca biluţa de cauciuc să fie trasă peste primul ochet al antirăsucitorului.

Este cea mai simplă montură a cărei eficienţă este deosebit de mare atât în apă curgătoare cât şi pe lacuri, iar probabilitatea de a se încâlci este foarte mică. În funcţie de locul de pescuit, peştele vizat şi condiţiile de hrănire, lungimea forfacului poate varia de la 10cm până la 1,5m.

Captură realizată cu montura running rig

În funcţie de anotimp şi comportamentul peştilor această montură poate fi puţin modificată. Dacă spre exemplu pescuiţi pe râu, iar peştii se hrănesc dificil şi este nevoie de linii foarte subţiri şi cârlige de dimensiuni reduse, sau din contră, dacă pescuiţi pe ape cu peşti capitali linia „running rig" poate fi puţin modificată.

Mai exact modificarea constă în intercalarea unui elastic de tipul celor folosite de către pescarii de staţionar pentru rubeziană. Modificare este simplu de realizat: de antirăsucitorul care opreşte feederul se leagă un elastic cu lungime şi diametru variabile, apoi se ataşează un alt antirăsucitor de care se prinde forfacul.

Trebuie reţinut faptul că elasticul se alege în funcţie de forfac, astfel pentru un forfac cu diametrul de 0.08 mm recomand un elastic cu diametrul de 0.8mm, pentru un forfac cu diametrul de 0.10 recomand un elastic cu diametrul de maxim 1.0mm, pentru un forfac de 0.12mm recomand un elastic cu diametrul de 1.2mm. Dacă urmăriţi peşti de talie mare şi doriţi să folosiţi un elastic pentru a absorbi şocurile recomand elstice cu diametrul de 1.5mm sau tubulare subţiri. Pentru a evita ruperile în momentul agăţării unor peşti de talie mare, recomand folosirea unui fir cu elasticitate mai mare de tipul Carp Expert Feeder.

Captură realizată cu montura running rig cu elastic de 1.2mm şi forfac de 0.12mm

O altă montură din categoria celor mai simple face parte şi montura cu antitangler.

Este, şi aceasta, extrem de simplu de realizat şi are la baza montura running rig cu diferenţa că feederul nu este introdus direct pe fir, în schimb se introduce un tub antitangler de ccare se agaţă feederul. Oprirea se realizează în aceeaşi biluţă de cauciuc şi antirăsucitor. Singura alegere care vă rămâne de făcut este să alegeţi antitanglerul care simţiţi că vi se potriveşte cel mai bine fie el unul în unghi sau drept.

O captură reuşită cu montura cu antitangler

Montura cu feeder în buclă este şi ea una foarte simplă însă puţin mai migăloasă.

Montura se realizează astfel: într-o buclă se introduce o agrafă cu vârtej. Pe ultima treime din lungimea totală a buclei se leagă trei noduri simple la distanţe aproximativ egale, încecpând dinspre feeder. Astfel în două treimi din buclă va culisa feederul iar pe ultima treime vor exista 3 noduri. După formarea ultimului nod, în mica buclă rămasă se introduce un antirăsucitor de care se va ataşa forfacul. Cele trei noduri au rolul de a distorsiona bucla şi în mod normal se va forma un unghi de aproximativ 90 de grade în momentul în care feederul este suspendat pe nodul cel mai de sus. Această montură se pretează în special unui pescuit pe râruri însă nu recomand a se folosi în combinaţie cu coşuleţe mai grele de 30 de grame deoarece apare riscul ca prin presiunea exercitată de feeder asupra nodului, în momentul lansării şi a frânării acestuia pentru a atinge locul ales, acesta din urmă să se desfacă sau să se rupă.

Pentru toate aceste monturi se pot folosi în general orice tip de feeder, exceptând feederele culisante cu firul prin interior.

Un caras prins cu montura cu feeder în buclă

Din capitolul celor mai simple linii pentru lac face parte si montura cu method feeder.

Tipul acesta de montură s-a dovedit pe parcursul timpului a fi o metodă de frunte atunci când vine vorba despre pescuitul pe lacuri după peşti precum crapul, carasul, platica. Realizarea monturii este simplă: se introduce method feederul pe fir apoi există două variante. Prima variantă implică introducerea unei biluţe de cauciuc iar legătura dintre firul principal şi forfac să fie realizată printr-un antirăsucitor. Cea de a doua variantă şi cea mai simplă implică folosirea unui blocaj „păianjen" pentru înaintaş. Indiferent de dimensiunea peştelui, folosind acest tip de feeder şi a acestei monturi, trăsăturile vor fi vizibile fără excepţii.

Pentru acest tip de montură este recomandată folosirea oricăror tipuri de feedere culisante cu fir interior, fie ele plate sau arcuite cu sau fără tub antirăsucire. De asemenea pentru eficienţă maximă recomand ca lungimea forfacului să fie foarte scurtă, undeva în jurul valorii de 10cm.

Captură de excepţie cu method feederul

Montura „pater noster" pentru feeder face parte din categoria monturilor mai complexe.

Această montură necesită un nod special pe care îl voi prezenta puţin mai jos, nod numit „water knot" sau „nod de apă" şi este mai simplu decât o sugerează numele. Această montură poate fi folosită pe râruri doar dacă lansarea se face numai în aval, în caz contrar există riscul ca trăsăturile să nu fie sesizate. În schimb această montură este recomandată de pescarii de top ca fiind montura perfectă pentru pescuitul la plătică în special şi pentru peşti a căror trăsătură este foarte fină în general.

Nodul „water knot" este extrem de simplu de realizat.

Firul principal şi firul pentru forfac se aşează unul lângă celălalt

Apoi se realizează o buclă...

Firul principal şi cel pentru forfac se trec de 4 ori prin această buclă...

După ce firele au fost trecute de 4 ori prin buclă, se umezesc şi se strâng

Rezultatul final va fi un nod perfect

Trebuie menţionat faptul că pentru ca această montură să fie eficientă, lungimea forfacului trebuie să depăşească lungimea firului de care este ataşat feederul. Pentru acest tip de montură se pot folosi orice fel de feedere exceptându-le pe cele culisante cu fir interior.

Peşti mici capturaţi cu montura „pater noster"

Următoarea montură face parte din familia celor mai complexe şi se numeşte montura semi-fixă.

Linia este mai complexă şi implică mai multe elemente. Mai întâi se introduce pe firul principal un opritor de cauciuc urmat apoi de o biluţă culisantă de cauciuc după care se introduce o agrafă cu vârtej de care se va ataşa feederul. După toate acestea urmează o altă biluţă culisantă de cauciuc şi un antirăsucitor. Această montură este ambivalentă ea putând fi folosită fie cu feederul blocat între biluţe, opritorul de cauciuc şi antirăsucitor caz în care în momentul în care peştele trage se agaţă singură doar din greutatea feederului. Se poate folosi şi cu feederul culisant pe o distanţă la alegerea pescarului, situaţie în care peştele se va agăţa din nou singur. Deci se poate spune că este o montură cu autoînţepare. Montura poate fi folosită atât pe ape curgătoare cât şi pe lacuri, singurul dezavantaj evident fiind acela că există posibilitatea ca muşcăturile peştilor celor mai mici să nu poată fi observate.

Cu montura semi-fixă crapul s-a înţepat singur

Ultima montură pe care doresc sa o prezint este preluată de la pescarii de crap şi se numeşte montura elicopter.

Montura aceasta seamănă destul de mult cu montura semi-fixă dar este destul de diferită şi se realizează astfel: pe firul principal se introduce un opritor de cauciuc urmat de o biluţă culisantă de cauciuc apoi un antirăsucitor sau un vârtej cu agrafă pentru cârlig. După aceea se refac primii paşi în sens invers; se introduce o biluţă culisantă de cauciuc şi un opritor din cauciuc. Legătura dintre firul principal şi feeder se realizează fie prin legarea directă a feederului fie printr-un vârtej cu agrafă interpus.

Această montură se adresează în special pescuitului pe lacuri şi peştilor de talie mare, însă spre deosebire de montura precedentă, muşcăturile peştilor celor mai mici vor fi vizibile. Prin construcţia ei este o montură de distanţă cu proprietăţi antiîncâlcire foarte bune. Pentru această montură recomand folosirea feederelor agăţate de genul celor lacrimă sau arcuite fixe.

Un crap capturat cu montura elicopter.

În câteva cuvinte acestea ar fi principalele monturi de feeder folosite de către pescarii din Occident dar şi de către mine. Sunt monturi clasice pe care le recomand tuturor pescarilor fie ei începători sau avansaţi.

Singura întrebare care se ridică este care montură o veţi folosi la următoarea partidă?