Nadă în sus, nadă în jos, ce găselniţa o mai fi şi nada asta? Dacă în urmă cu vreo 10 ani m-ar fi întrebat cineva „cu ce ai nădit?" probabil că m-aş fi uitat oarecum ciudat la el şi mi-aş fi văzut în continuare de pescuit. Pe vremea aceea, copil fiind şi începător într-ale pescuitului, nu aveam niciun fel de cunoştinţe despre nade, nădire, în cel mai bun caz şi în cele mai bune zile aruncam la începutul partidei un bulgăre, doi de mămăligă şi apoi, vorba atât de draga românilor „Dumnezeu cu mila".

După câţiva ani aflasem şi eu ce este o nadă, la ce foloseşte ea, însă nu prea ştiam eu cum se foloseşte. Desigur pentru a afla nu exista decât o posibilitate şi anume aceea să merg cât mai mult la pescuit pentru a testa şi învăţa cum anume trebuie preparată şi folosită o nadă.

Multe pungi de nadă au fost sacrificate în numele experimentului şi a învăţăturilor într-ale pescuitului pentru ca într-un final să deprind tot mai mult tainele minunatului amestec de făinuri frumos, atractiv şi ispititior mirositoare, pentru peşti şi pescari de o potrivă.

Pescari începători vor exista mereu, la fel cum vor exista şi cei care nu au lângă ei pe cineva mai experimentat care să le împărtăşească din secretele „profesionale". Paleta nadelor se lărgeste mereu cu noi şi noi produse, specifice şi tot mai orientate spre specii şi anotimpuri diferite. Acestea fiind spuse, articolul acesta are menirea de a veni oarecum în ajutorul pescarilor începători care doresc dar nu ştiu cum să-şi prepare nada pentru o partidă de pescuit. Trebuie reţinut încă de la început că pentru a obţine o nadă perfectă care să lucreze bine şi să atragă peştii pe vad trebuie urmate o serie de etape, peste care dacă veţi sări, eşecul unei partide este aproape asigurat.

Acecst articol este primul dintr-o serie de două şi vom trata în special prepararea unei nade destinate, aşa cum o sugerează şi titlul, peştilor albi, mai exact tuturor peştilor paşnici cu excepţia cyprinidelor mari precum crapul şi amurul, aceştia din urmă vor fi trataţi mai pe larg într-un alt articol.

Pentru azi am selectat doar o mică parte din larga paletă a nadelor şi aditivilor din gama Benzar, mai exact nade cu o granulaţie mică şi medie, acestea fiind în general nadele care se adresează acestor peşti albi.

Am selectat nade precum Benzar Mix Special Concurs, Benzar Mix Ice Mix, Benzar Mix Special Feeder, Benzar Mix Clean, Benzar Mix Oblete, Benzar Mix Special Plătică, Benzar Mix Scobar Făină de Sânge, Benzar Mix River, Benzar Mix Scobar, Benzar Mix Mreană-Scobar, Benzar Mix Anason, precum şi variantele negre Benzar Mix Special Concurs Black şi Benzar Mix Ice Mix Black.

Cea mai mare problemă a mea dar şi a multor pescari a fost aceea a alegerii nadei pentru o partidă ce are ca ţintă peşti albi. Acest lucru este în general cauzat de abundenţa nadelor destinate anumitor peşti, iar pescarii sunt oarecum prinşi într-o dilemă.

Atunci când eu am dubii asupra alegerii unei anumite nade, o aleg mereu pe cea mai simplă şi pe cea care în decursul timpului mi-a adus cele mai mari satisfacţii. Astfel în continuare am să vă prezint cea mai simplă nadă precum şi paşii care trebuie urmaţi pentru a obţine maximul de la ea.

Am ales nada Benzar Mix Special Concurs combinată cu Benzar Mix Ice Mix. Această nadă este una de bază şi se adresează unei palete largi de peşti. Ea este, dacă doriţi, o nadă de bază universală. În funcţie de peştele căutat aceste două nade pot fi aditivate cu o gamă largă de aditivi. Pentru pescuitul babuştei aditivul indicat este Benzar Mix Turbo Concentrat Gardons(Babuşcă) sau Benzar Mix Turbo Concentrat Vanilie; pentru peşti precum carasul se pot folosi aditivi precum Benzar Mix Turbo Concentrat Miere, Benzar Mix Turbo Concentrat Tutti Frutti, iar pentru plătică cel mai productiv este Benzar Mix Turbo Concentrat Brasem-Caramel.

Cele două nade alese au granulaţii diferite: Benzar Mix Special Concurs are o granulaţie medie cu multe seminţe sparte de cânepă, pesmet englezesc roşu precum şi o serie de făinuri şi cereale măcinate pe când Benzar Mix Ice Mix are o granulaţie fină cu un adaos consistent de făină de larve de libelulă.

Pentru a putea prepara nada în condiţii optime veţi avea nevoie de cel puţin două recipiente suficient de încăpătoare. Sfatul meu este acela să folosiţi bacuri sau găleţi. Pentru articolul de azi am ales să folosesc o găleată Carp Expert cu capac şi capacitate de 20L. Aceasta ar putea fi catalogată ca un moft, însă adevărata ei utilitate este aceea că datorită capacului, nada, odată umectată şi pregătită pentru pescuit, nu se va usca pe durata zilei, sau în caz de ploaie, nada va rămâne umectată la fel.

Odată ce aveţi totul pregătit, se poate trece la prepararea efectivă a nadei. Pentru început cele două nade se amestecă în forma lor uscată până devin omogene.

Pasul următor este acela al pregătirii aditivului Benzar Mix. Pentru pescuitul peştilor mici prefer în majoritatea cazurilor aditivi Benzar Mix Turbo Concentrat.

Aditivi Benzar Mix Turbo Concentrat înglobează o mare cantitate de aditiv concentrat alături de proporţii bine alese de alcool.

            Conţinutul de alcool al aditivului îi asigură acestuia o dispersie foarte rapidă în apă, indiferent de sezonul în care este folosit. Aditivi Turbo Concentrat sunt preferaţii mei atunci când ţinta sunt peştii albi deoarece îmi asigură o atracţie rapidă a acestora pe vad. Având în vedere că discutăm despre peşti albi, nădirea trebuie să fie una cât mai activă, bazată în primul rând pe întreţinerea vadului cu nadă, aceasta din urmă fiind, în mod natural, destul de slab proteică, astfel peştii nu vor fi saturaţi din cauza cantităţii de nadă aruncată pe parcursul unei zile.

Aditivii lichizi mai au un atu major în faţa celor praf şi anume că aceştia se introduc în apă cu care urmează a fi umectată nada, astfel aroma lor se va impregna adânc în particulele de nadă, pe când cei praf doar aderă la aceasta, iar după ce nada ajunge în apă, se dispersează odată cu prezenţa curentului de substrat.

După cum puteţi observa în prima fotografie, am adus cu mine şi câţiva aditivi Benzar Mix Aditiv Lichid precum Benzar Mix Aditiv Lichid Caşcaval, Benzar Mix Aditiv Lichid Scorţişoară şi Benzar Mix Aditiv Lichid Spice. Aceştia sunt aditivi pe bază de sirop de glucoză şi sunt recomandaţi să fie folosiţi în special pentru nadele de râu sau pentru peşti mari deoarece prin conţinutul lor, aceştia modifică mecanica nadei, inducându-i proprietăţi colante ridicate. Este de preferat să fie folosiţi în combinaţie cu Benzar Mix Turbo Concentrat pentru a obţine o dispersie imediată a aromei şi o atracţie rapidă a peştilor pe de o parte şi o putere colantă mai mare pe de alta.

Odată ce aţi introdus treptat apa cu aditiv şi aţi amestecat viguros nada, trebuie să treceţi la pasul următor şi anume sitarea. Pentru aceasta firma Energofish vă pune la dispoziţie o gamă  variată de site cu diametre şi „ochiuri" diverse şi anume gama EnergoTeam Deluxe.

Pentru o nadă cu granulaţie fină şi medie recomand folosirea unor site cu un diametru cuprins între 1,5 şi 3mm.

Pasul următor este sitarea nadei. Este un pas crucial în realizarea unei nade care să lucreze la potenţialul ei maxim. Odată cu introducerea apei peste nada uscată, umectarea nu se realizează uniform.

În nadă se creează o serie de mici bulgări cu un conţinut ridicat de apă. Dacă nada nu este sitată aceşti bulgări se vor aşeza pe substrat, inactivi, pe când restul nadei va lucra foarte activ, lucru ce va duce la dispersarea peştilor pe întreaga coloană de apă, însă de cele mai multe ori, bulgărele pentru nădire fie se va desface în zbor fie se va sparge la contactul cu apa, iar mecanica va fi una aproape de neînţeles.

Pentru a obţine o nadă perfectă, aceasta trebuie umectată treptat şi sitată după fiecare umectare, oferindu-i suficient timp pentru ca toate particulele să absoarbă umiditatea. Între umectări sunt necesare pauze de minim 15-20 de minute, şi personal vă sugerez să realizaţi aproximativ 3 umectări: 1. umectarea iniţială, 2 umectarea intermediară care definitivează nada în proporţie de 90%, 3. umectarea finaă când definitivaţi consistenţa nadei. Dacă veţi grăbi acest proces de umectare nada se va umecta neuniform, iar particulele încă uscate vor duce la apariţia unor bulgări plutitori, precum cel din imaginea de mai sus.

Odată ajunşi pe substrat, de cele mai multe ori, mai departe de locul ales pentru pescuit, fiind purtat de curent, nada va fi hiperactivă, se va desface rapid, dând naştere unui efect de „vulcan" cu multe paricule care se ridică la suprafaţă.

Particulele care nu s-au umectat se vor ridica la suprafaţă şi vor rămâne acolo pentru a fi purtate de curent, iar din nefericire odată cu ele vor pleca şi mulţi dintre peşti. Această nadă, folosită în condiţii de apă rece sau atunci când peştii sunt reticenţi va duce, negreşit, la un efect de bumerang, adică peştii vor fi reticenţi în a se aşeza pe vadul nădit.

O nadă umectată corect va ajunge intactă pe substrat fără a mai pluti.

Odată ajună acolo, ea se va desface mai lent iar paritcule vor continua să se ridice însă vor creea un efect de ploaie, şi anume acestea se vor înălţa câţiva centimetri după care se vor reaşeza deasupra locului nădit în proximitatea căruia se va forma o peliculă, unu nor atractiv pentru peşti. Acest nor va asigura persistenţa aromelor precum şi menţinerea peştilor pe substrat, adică în regiunea cea mai productivă pentru pescuit.

Dacă din neatenţie aţi adăugat prea multă apă la nadă, veţi obţine un terci inutilizabil.

În cazul în care peşti precum carasul, platica sau babuşca nu sunt ţinta dumneavoastră, în schimb preferaţi obleţii şi un pescuit foarte activ şi antrenant atunci veţi avea nevoie de o nadă specială pentru aceştia.

Nada Benzar Mix Oblete este o nadă cu granulaţie fină, de culoare brună şi cu proprietăţi dispersante. Mai exact este o nadă creată în aşa fel încât să poată fi folosită fie subumectată fie supraumectată pentru a se sparge imediat după contactul cu apa.

Pentru nada de oblete veţi avea nevoie şi de un colorant. Pentru acest articol am folosit un Tracix Blanc/White produs de firma Sensas. Familia coloranţilor Tracix reuneşte o serie de culori precum alb – pentru oblete, negru – pentru ape reci, oblete sau peşti reticenţi, galben – în general utilizat pentru plăticile de talie mică, rosu - oblete, orange – obleţi la suprafaţă şi peşti mari pentru nada de substrat, brun – babuşcă, plătică. Scopul acestor coloranţi este acela de a colora nada şi de a creea un nor persistent odată ajunsă în apă.

Umectarea nadei pentru oblete este realizată în acelaşi mod ca şi pentru restul peştilor. Nada şi Tracixul se amestecă în starea lor uscată, apoi se umectează în funcţie de consistenţa dorită, fie subumectată, fie supraumectată până la limita la care pot fi creaţi mici bulgări de mărimea unei nuci pentru o nădire ritmică şi în vecinătatea malului.

Legat de introducerea Tracixului, există opinii diferite. Unii pescari îl introduc în nada uscată, unii îl diluează în apa cu care urmează a fi umectată nada iar alţii îl adaugă la nada deja umectată. Totul ţine de preferinţele fiecăruia, dumneavoastră nu vă rămâne decât să alegeţi care este varianta cea mai bună.

Odată ajunsă în apă, nada va da naştere unui nor puternic şi persistent, perfect pentru a atrage obleţii dar şi babuştile şi plăticuţele mici, în funcţie de culoarea aleasă. De asemenea, Benzar Mix Oblete poate fi combinat cu nade precum Benzar Mix Ice Mix, ambele având o granulaţie fină şi proprietăţi colante reduse.

În încheiere se impun o serie de concluzii şi completări:

- atunci când folosiţi nade diferite, întotdeauna se amestecă în starea lor uscată, apoi se trece la umectare;

- dacă folosiţi aditivi lichizi, aceştie trebuie diluaţi în apa cu care veţi umecta nada;

- întotdeauna apa se adaugă treptat la nadă şi nu invers;

- pentru a obţine o nadă omogenă se recomandă cel puţin trei cicluri de umectare-sitare, între cicluri trebuie să existe o perioadă de timp de minim 15-20 de minute;

- pentru a obţine o nadă inactivă, recomand umectarea acesteia cu o seară înaintea partidei de pescuit;

- nădirea trebuie adaptată în funcţie de comportamentul peştilor şi de modul în care reacţionează aceştia la nadă şi nădire;

- supranădirea unui vad poate avea o serie de consecinţe precum „tăierea" sau „omorârea" lui, adică peştii se vor sătura sau se vor speria şi vor pleca. O altă urmare este aceea de alungare a peştilor mai mari şi de înlocuire a acestora cu peşti de talie mică;

- în nada pentru peşte alb recomand să nu se folosească TTX. Caracteristicile proteice ridicate duc la saturarea prematură a peştior şi, implicit, la „tăierea" vadului.